Recommended

Spondilita anchilozanta tablou clinic. Spondilita anchilozanta

Factorii de mediu pot aciona ca factori declanatori ai bolii pe un anumit teren genetic predispozant. Anatomie patologic Substratul anatomo-patologic de debut n S.

Leziunile inflamatorii au tendina de vindecare prin fibroz i osificare. Sunt afectate articulaiile coloanei vertebrale, att cele sinoviale, diartrodiale interapofizare i costovertebralect i cele cartilaginoase nesinoviale intervertebrale,simfiza pubian.

Articulaia sacroiliac este afectat precoce printr-un proces de sacroileit cu sinovit, decalcifiere i condensare osoas. Tabloul clinic este dominat de durerea lombar care prezint caracterele durerii tipice de cauz inflamatoare ce debuteaz insidios, este recidivant i persistent.

21 de exercitii pentru intretinerea coloanei vertebrale

Apare n special n jumatatea a doua a nopii i este de intensitate variabil, nsoindu-se de redoare matinal. Durerea se amelioreaz dup exerciiu fizic i se agraveaz dup repaus prelungit.

Talalgiile acuzate frecvent la debutul bolii sugereaz prezena entezei, consecin a fasciitei plantare sau tendinitei ahiliene. Examenul fizic evideniaz durere spontan i la presiune pe regiunea calcanean sau pe articulaiile sacroiliace. Ca manifestare precoce nespecific bolnavii pot prezenta pierdere ponderal.

Spondilita anchilozanta

Creu A. Sindromul clinic n majoritatea cazurilor, evoluia spondilitei anchilozante afecteaz ascendant coloana vertebral, ncepnd cu prinderea articulaiei sacroiliace, a coloanei dorsolombare i apoi a coloanei cervicale, iar semnele dominante sunt: durerea, redoarea matinal i limitarea mobilitii, cu particulariti segmentare. Unele manevre ne ajut s evideniem originea sacroiliac a suferinei: pacientul n decubit dorsal: examinatorul exercit simultan o presiune pe aripile iliace, ncercnd apoi s apropie oasele coxale ntre ele; pacientul n decubit lateral, o coaps n contact cu masa, flectat puternic pe bazin;examinatorul n spatele pacientului face extensie maxim a coapsei supradiacente; pacientul n decubit dorsal cu fesele la marginea mesei: examinatorul solicit flexarea coapsei pe bazin de o parte i extensia coapsei opuse sub planul mesei.

Afectarea coloanei vertebrale se face uneori n de ani, prin pusee successive separate, n intervale de laten aparent complet, dar cu fiecare puseu, redoarea crete i mobilitatea se reduce.

Prinderea coloanei lombare nsoete sau urmeaz afectarea articulaiilor sacroiliace.

dureri de articulații medicinale ale degetelor mari

Pacientul acuz dureri lombare sau dorsolombare, uneori cu iradiere n membrele inferioare, de intensitate moderat sau crescut asociate articulațiile șoldului doare după ghemuit o senzaie de redoare a segmentului. Examenul obiectiv arat un segment lombar rigid, cu tergerea sau reducerea lordozei fiziologice, flexia i extensia trunchiului dureroase i limitate, contractura muscular paravertebral.

Afectarea coloanei dorsale i a toracelui se face concomitent sau n continuarea afectrii regiunii lombare. Clinic bolnavul acuz dureri toracice, suferin la care se adaug limitarea expansiunii toracice n inspiraie cu expiraie de tip abdominal. Progresiv, poate fi afectat i coloana cervical.

soiuri de artroză a articulației șoldului

Bolnavul acuz dureri ce pot iradia spre regiunea occipital uneori sau limitarea dureroas a micrilor capului. Deformrile amintite dau bolnavului o postur caracteristic, datorit proieciei anterioare a capului, a cifozei, flexiei de grade variabile ale articulaiilor coxofemurale i genunchilor.

Manifestrlei articulare periferice pot fi ntlnite n cadrul spondilitei anchilozante spondilita anchilozanta tablou clinic o treime din cazuri Clinic afectarea articulaiilor periferice poate mbraca aspectul de: talalgie uni spondilita anchilozanta tablou clinic bilateral, de obicei trenant, cu sau fr pinteni calcaneeni la examenul radiologic: sindrom oligoarticular localizat, mai ales la genunchi i glezne; mai rar o poliartit trenant care nu rspunde la penicilin i salicilai, dar care se amelioreaz sub tratament cu fenilbutazon sau indometacin.

Formele clinice ale spondilitei anchilozante sunt: forma central Bechterwforma cu prinderea centurilor Strumpel-Pierre Marieforma cu prinderea articulaiilor periferice Scandinavica.

Spondilita Anchilozantă

Poate surveni ca modalitate de debut sau n timpul evoluiei unei spondilite anchilozante. Bolnavii se plng de o senzaie de nepenire a toracelui. Probele respiratorii evideniaz reducerea capacitii vitale actuale, prin diminuarea volumului curent i volumului inspirator de rezerv, ceea ce pledeaz pentru o disfuncie respiratorie de tip restrictiv.

Contribuia radiologiei la diagnosticul spondilitei anchilozante Stadializarea orientativ a manifestrilor radiologice a leziunilor articulaiilor sacroiliace a fost fcut de Forestier i Metzger n i cuprinde: Stadiul I, dureaz ntre 2 luni i 5 ani i are caracteristic o fals lrgire neregulat a interliniei, produs printr-o decalcifiere marginal.

Informatii generale despre spondilita Spondilita, denumita uneori "spondiloartrita", este o forma de artrita care apare frecvent la nivelul coloanei vertebrale, desi poate afecta si alte articulatii. De fapt, numele "spondilita" in sine este asociat cu o familie de boli si afectiuni care sunt similare in progresul si simptomele lor, dar pot afecta diferite regiuni ale corpului.

Lrgirea este mai evident n jumtatea inferioar a interliniei articulare. Conturul articulaiei sacroiliace apare ters, iar spaiul articular apare neregulat, uneori cu ngustri. Stadiul II, este acela n care contururile articulare apar mai bine trasate, iar neregularitile sunt mai evidente, realiznd aspectul de margine de timbru.

calmante pentru dureri la nivelul articulațiilor genunchiului

De o parte i de alta a interliniei articulare apare un proces de remaniere osteo-articular, n care condensarea osoas contrasteaz cu zone neatinse. Stadiul III, corespunde sinostozei articulaiei sacroiliace, este stadiul de anchiloz total cnd interlinia articular dispare complet.

Spondilita anchilozantă SA reprezintă o afecţiune sistemică cronică inflamatorie, ce afectează articulaţiile sacroiliace şi scheletul axial ankylos- articulaţii unite, spondylos- vertebră şi poate să asocieze afectarea articulaţiilor periferice şi manifestări extra-articulare caracteristice, pe un teren genetic specific HLA B Cauze spondilită anchilozantă Etiologia şi patogenia bolii sunt încă incomplet elucidate. Un element important în etiologia spondilitei anchilozante îl deţine componenta genetică alături de prezenţa unor factori de mediu specifici precum infecţia cu Klebsiella pneumoniae.

Osificarea ligamentului longitudinal anterior i a ligamentelor interspinoase dau pe radiografia de fa a coloanei o linie opac semnul firului electric iar anchiloza osoas a articulaiilor interapofizare suprapuse realizeaz dou linii opace laterale, vizibile pe spondilita anchilozanta tablou clinic de fa semnul inelor de tramvai Moraru Gh, Creu A.

Investigaiile de laborator n spondilita anchilozant. Sindromul inflamator, dup Creu A. Forme clinice Spondilita ankilopoietic se poate prezenta sub mai multe aspecte clinice cum ar fi: forma tipic, cu debut lombosacrat i evoluie ascendent cea mai frecvent ; forma cu debut cervical i evoluie descendent; forma bipolar cu afectarea concomitent a coloanei cervicale i a articulaiilor sacroiliace; forma periferic, rizomelic scandinavcu modificri discrete la nivelul coloanei lombare mai frecvent la femei i la adolesceni forma fr sacroileit rarisim.

Forma clinic este influenat de vrsta debutului bolii. Examenul clinic al bolnavului cu spondilit anchilozant Se realizeaz cu ajutorul unor semne clinice speciale, cu valoare semnificativ n diagnosticul precoce al S. Spondilita anchilozanta tablou clinic corzii de arc al lui Forestier const n contractarea muchilor paravertebrali de aceeasi parte cu nclinarea spondilita anchilozanta tablou clinic invers dect normal.

Distana brbie-stern - normal este zero. Distana occiput-perete - normal este zero.

Este de 3 ori mai frecventa la barbati si in special la cei tineri, intre 21 si 40 de ani. Gravitatea bolii este determinata de faptul ca, incorect tratata, evolueaza spre anchiloza, in ani inducand un handicap major pacientilor. Care sunt cauzele care pot declansa aceasta afectiune? De altfel, distributia geografica a spondilitei anchilozante urmeaza distributia HLA B27 in populatie. Cum de manifesta si cum este depistata spondilita anchilozanta?

Semnul Schber i Schber modificat exploreaz mobilitatea coloanei lombare: se repereaz un punct situat spondilita anchilozanta tablou clinic mijlocul distanei dintre cele dou spine iliace posterosuperioare coincide cu procesul spinos L5. Se msoar apoi n sens cranial 10 cm. Dup o flexie maxim cu genunchii perfect ntini, devine, la normal, 14,5 cm. Schber modificat. Se mai noteaz un semn sub L5, la 5 cm.

  1. Leziuni sportive ale ligamentelor genunchiului
  2. Clasificarea leziunilor articulare

Semnul Ott: Se msoar de la T1 n jos 30cm; n flexie maxim, distana devine de ,5 cm, la normal. Semnul Stibor.

Se msoar distana de la procesul spinos C7 la S1. Distana degete-sol, normal este zero. Limitarea extensiei coloanei lombare.

amortirea piciorului drept cauze

Limitarea rotaiei trunchiului: examinatorul cuprinde cu minile ambele creste iliace ale bolnavului n ortostatism; bolnavul execut o rotaie maxim a trunchiului de o parte, apoi de cealalt. La tentativa bolnavului de a face maxima rotaie posibil, examinatorul va nregistra o presiune puternic a pelvisului de partea opus rotaiei, creia trebuie s i se opun cu toat fora.

Se poate msura distana dintre L5 i foseta jugular, nainte i dup efectuarea rotaiei. Limitarea nclinrii laterale a trunchiului. Examinatorul, situat la spatele bolnavului, cuprinde braele acestuia, imediat deasupra cotului.

artrita tratamentul articulațiilor piciorului

Semnul Mendel. Bolnavul st n decubit ventral.

sindromul reye

Se efectueaz o rotaie a pelvisului, odat cu rotarea extern a membrului inferior flectat din genunchi i uor extins din old. Hemipelvisul opus se menine fixat pe planul patului.

Spondilita

Artroza semnelor radiologice ale șoldului trepiedului se efectueaz producnd dureri n articulaiile sacroiliace prin apsarea sacrului, cnd bolnavul se afl n decubit ventral pe un plan dur. Limitarea excursiilor toracelui. Msurarea se face la nivelul spaiului intercostal IV.

Valoarea normal este de 8 cm. Este considerat un semn important pentru stadiul precoce al S. Distana bimamelonar, nainte i dup inspiraie. Semnul Lasgue este negativ n S. Boala evolueaz n trei faze: de debut.