2. Osul etmoid

Craniul cerebral

Meniu cont utilizator

Craniul este craniul cerebral din opt oase reprezentate de: frontal, etmoid, sfenoid, occipital ce sunt oase impare localizate pe linia mediană şi oasele parietal şi temporal, ce sunt oase pereche localizate de o parte şi de alta a liniei mediene. Aceste oase sunt ȋmbinate prin intermediul suturilor şi delimitează cavitatea craniană ce adăposteşte encefalul, meningele şi spaţiile lichidiene.

Osul frontal Osul frontal este un os impar, lat, pneumatizat, localizat la nivelul liniei mediene. Se articulează: ȋn porţiunea postero-superioară cu oasele parietale; ȋn porţiunea postero-inferioară unguente nesteroidiene pentru dureri articulare sfenoidul; ȋn porţiunea inferioară cu osul nazal, zigomatic, lacrimal şi maxilar.

Osul frontal prezintă două porţiuni: scoama situată vertical şi partea orbitonazală situată orizontal. Scoama osului frontal alcătuieşte fruntea şi prezintă: două feţe una externă şi una internă şi două margini una parietosfenoidală craniul cerebral una orbitonazală.

Faţa externă este acoperită de burta frontală a muşchiului occipitofrontal şi prezintă: Pe linia mediană, sutura metopică reprezintă locul unde au fuzionat cele două porţiuni ale scoamei ; Glabela; Tuberozitatea frontală; Linia temporală, situată lateral, continuă marginea posterioară a procesului zigomatic, după dureri osoase și articulare provoacă forumul se bifurcă ȋntr-un ram superior aici se inseră fascia muşchiului temporal şi un ram inferior aici se inseră fasciculele anterioare ale muşchiului temporal ; Faţa temporală intră ȋn alcătuirea planşeului fosei temporale, iar la nivelul ei se inseră fasciculele anterioare ale muşchiului temporal; Craniul cerebral superciliar.

craniul cerebral dureri musculare sub genunchi

Faţa internă este concavă şi prezintă: Foramen caecum; Crista frontalis la nivelul căreia se inseră falx cerebri; Şanţul sinusului sagital superior ce ȋncepe de la nivelul extremităţii craniale a crestei frontale; La nivelul marginilor acestui şanţ se inseră falx cerebri, iar la nivelul şanţului se găsesc foramine Durere toracică aparţin venelor comunicante diploice. Foveole granulare ce apar datorită corpusculilor lui Pacchioni, localizate de o parte şi de alta a sinusului sagital superior; Depresiuni ale girusurilor polului frontal al emisferelor cerebrale; Şanţuri arteriale determinate de ramificaţiile arterei meningee mijlocii.

Marginea parietosfenoidală este alcătuită din două porţiuni: o porţiune parietală şi una sfenoidală. Porţiunea parietală se ȋmbină cu oasele parietale alcătuind sutura coronală. Porţiunea sfenoidală se ȋmbină cu marginea superioară a aripii mari a osului sfenoid, alcătuind sutura frontosfenoidală. Marginea orbitonazală prezintă: O margine nazală, ce este localizată ȋn porţiunea mediană şi se articulează guta la incheietura mainii osul nazal, osul lacrimal şi cu procesele frontale ale osului maxilar; O margine supraorbitală ce prezintă pe traiectul ei două craniul cerebral incizura supraorbitală la nivelul căreia trece pachetul vasculonervos supraorbital şi incizura frontală la nivelul craniul cerebral trece pechetul vasculonervos supratrohlear; Procesul zigomatic ce se articulează cu procesul frontal al osului craniul cerebral.

  • Meniul bolilor articulare
  • Celadrin unguent farmacia tei

Porţiunea orbitonazală intră ȋn alcătuirea: plafonului orbital; pereţilor superior şi laterali ai cavităţilor nazale; planşeului foselor cerebrale anterioare. Porţiunea orbitonazală prezintă o zonă nazoetmoidală şi o zonă orbitală. Zona nazoetmoidală este situată ȋn porţiunea centrală şi prezintă dinspre anterior craniul cerebral posterior următoarele repere: spina nazală ce este compusă dintr-o lamă orizontală şi una craniul cerebral lama orizontală se articulează superior cu oasele nazale şi cu procesele frontale ale maxilei, articulațiile șoldului doare ce ar putea fi inferior formează plafonul foselor craniul cerebral lama verticală se articulează superior cu oasele nazale, iar inferior cu lama perependiculară a etmoidului; spina etmoidală ce se articulează cu marginea anterioară a cristei galli; suprafeţele etmoidale.

Cuvinte cheie de căutare

Zona orbitală este localizată de o parte şi de alta a liniei mediene şi este alcătuită din două lame triunghiulare ce intră ȋn alcătuirea plafonului orbitei. Fiecare lama triungiulară prezintă două feţe şi trei margini. Faţa inferioară — la nivelul acesteia se găsesc fosa glandei lacrimale şi fovea trohleară la nivelul ei se inseră trohleea muşchiului oblic craniul cerebral al globului ocular. Faţa superioară prezintă impresiuni ale girusurilor lobului frontal al emisferelor cerebrale şi şanţuri fine determinate de ramurile arterei meningee mijlocii.

Marginea antero-laterală corespunde marginii inferolaterale a lobului frontal.

Craniu - Wikipedia

Craniul cerebral sfenoidală se articulează cu marginea anterioară a aripii mici a sfenoidului. Marginea medială delimitează lateral incizura etmoidală.

Sinusurile frontale sunt două cavităţi umplute cu aer localizate ȋn grosimea osului frontal, la joncţiunea dintre scoamă şi partea orbitonazală. Au formă de piramidă triunghiulară şi prezintă: un perete anterior; un perete posterior sau cerebral ce poate fi uneori absent sau dehiscent; un perete medial, ce desparte cele două sinusuri; o bază alcătuită dintr-un segment medial şi un segment lateral. Peste de cabinete medicale își prezintă serviciile pe ROmedic.

Osul etmoid Osul etmoid prezintă o formă neregulată şi este localizat la nivelul porţiunii anterioare a bazei craniului, intrȃnd ȋn alcătuirea foselor craniană anterioară şi oflactivă, dar şi a cavităţii nazele şi orbitei. Este alcătuit din labirinturile etmoidale unite prin intermediul lamei cribiforme ce se sprijină pe lama perpendiculară a etmoidului. El se articulează cu un număr mare de oase ce intră atȃt ȋn alcătuirea neurocraniului, dar şi ȋn alcătuirea viscerocraniului craniul cerebral anume: frontal, sfenoid, palatin, nazal, maxilar, lacrimal şi vomer.

Lama cribiformă este poziţionată ȋn plan orizontal şi are forma unui patrulater, fiind localizată ȋntre cele două labirinturi etmoidale. La nivelul ei se pot identifica numeroase orificii, purtȃnd denumirea şi de lama ciuruită a etmoidului. El se articulează cu un număr mare de oase ce intră atȃt ȋn alcătuirea neurocraniului, dar şi ȋn alcătuirea viscerocraniului şi anume: este poziţionată ȋn plan orizontal şi are forma unui patrulater, fiind localizată ȋntre cele două labirinturi etmoidale.

Faţa sa superioară este alcătuită din crista galli ce este poziţionată median şi din zonele laterale, ce sunt dispuse de o parte şi de alta de crista galli. Crista galli prezintă: feţe laterale ce alcătuiesc fosele olfactive; marginea anterioară ce se termină ȋn aripile cristei galli ce se articulează cu creasta osului frontal ȋn partea anterioară, iar posterior intră ȋn alcătuirea foselor olfactive; marginea posterioară ce se termină prin spina sfenoidală ce se articulează cu spina etmoidală a osului sfenoid; un vȃrf.

Zonele laterale alcătuiesc planşeul fosei olfactive. Fiecare zonă lateral este străbătută craniul cerebral unităţile canaliculare olfactive; foramenul etmoidal prin care trece pachetul vasculonervos etmoidal anterior.

craniul cerebral exerciții pentru durere în articulațiile cotului

Faţa inferioară alcătuieşte plafonul fosei nazale şi prezintă numeroase foramine olfactive inferioare. Marginile sunt reprezentate de marginea anterioară, laterală şi posterioară.

craniul cerebral regim alimentar pt artrita psoriazica

Oasele craniului - vedere anterioara Lama perpendiculară a etmoidului ȋncepe pe faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului, situată pe linia mediană şi intră ȋn alcătuirea septului nazal.

Prezintă două feţe laterale şi cinci margini: superioară, anterosuperioară, anteroinferioară, posteroinferioară şi posterosuperioară.

craniul cerebral deformarea artrozei în 2 3 grade de tratament

Feţele laterale intră ȋn alcătuirea pereţilor mediali ai foselor nazale. Marginea superioară se continuă cu faţa inferioară a lamei ciuruite a etmoidului. Marginea anterosuperioară se articulează cu oasele nazale şi cu spina nazală a frontalului. Marginea anteroinferioară se articulează cu cartilajul septului nazal.

Marginea posteroinferioară se articulează cu vomerul.

craniul cerebral electroforeza durerii articulare

Marginea posterosuperioară se articulează craniul cerebral sfenoidul. Labirinturile etmoidale sunt situate de o parte şi de alta a lamei ciuruite a etmoidului. Fiecare labirint craniul cerebral deschide la nivelul foselor nazale prin intermediul a numeroase foramine localizate pe peretele medial al labirintului. Faţa laterală este reprezentată de lama orbitală şi intră în alcătuirea peretelui medial al orbitei. Se articulează: superior cu osul frontal prin intermediul lamei orbitale; inferior cu maxila şi cu osul palatin; anterior cu lacrimalul; posterior cu faţa anterioară a corpului osului sfenoid.

Faţa superioară intră în alcătuirea canalului frontonazal, în porţiunea anterioară. La nivelul canalului frontonazal se deschide infundibilul etmoidal al meatului mijlociu al fosei nazale. Faţa anterioară se articulează cu lacrimalul alcătuind sutura etmoidolacrimală.

Faţa posterioară se articulează cu faţa anterioară a sfenoidului, dar şi cu osul palatin prin intermediul procesului orbital al acestuia, alcătuind două suturi: sutura etmoidosfenoidală şi sutura etmoidopalatină. Faţa inferioară prezintă o zona anterioară realizează sutura etmoidomaxilolacrimalăo zonă mijlocie şi o zonă posterioară.

  1. Tratarea la rece a artrozei
  2. El este format din 22 de oase, care se grupeaza in doua segmente: craniul cerebral si craniul visceral.
  3. Articulația degetului mare decât ameliorarea durerii
  4. Refacerea fracturilor de șold

La nivelul zonei mijlocii se poate identifica procesul uncinat căruia i se pot descrie o bază ce aderă la faţa inferioară a labirintului etmoidal, un vârf, o margine anterioară ce participă la delimitarea fontanelei anterioare şi o margine posterioară ce participă la delimitarea bulei etmoidale şi a şanţului uncibular. Zona posterioară se articulează cu lama perpendiculară a osului craniul cerebral, alcătuind sutura etmoidopalatină.

Celulele etmoidale sunt alcătuite dintr-un perete osos periferic ce delimitează o cavitate aerică. Celulele sunt grupate prin intermediul unor lame osoase mai groase ce poartă denumirea de lamile etmoidale în: celulele etmoidale anterioare ce corespund meatului mijlociu şi se dechid în hiatusul semilunar; celulele etmoidale posterioare ce se dechid în meatul superior.

Forma sa este de fapt neregulată, participând la alcătuirea foselor cerebrale anterioară, mijlocie şi posterioară prin porţiunea endocraniană şi la alcătuirea orbitelor, cavităţii nazale şi foselor temporală, infratemporală şi pterigopalatine pentru faţa exocraniană.

Este alcătuit din: corp, ce adăposteşte sinusurile sfenoidale; trei perechi de procese: aripile mici, aripile mari şi procesele pterigoide. Corpul are un aspect cuboid şi prezintă o faţă superioară, una inferioară, două craniul cerebral laterale, o faţă anterioară şi una posterioară.

Faţa superioară prezintă dinspre anterior spre posterior următoarele elemente: spina etmoidală ce se articulează cu cea sfenoidală; jugumul sfenoidal, la nivelul căruia se găsesc şanţurile olfactive, dar şi o proeminenţă ce corespunde fisurii interemisferice; şanţul prechiasmatic ce are raport cu faţa anterioară a chiasmei optice; tuberculul selar ce reprezintă limita anterioară a fosei hipofizare; sella turcica sau şaua turcească ce conţine glanda hipofiză.

Feţele laterale sunt împărţite în trei zone: o zonă prealară, o zonă radiculară şi o zonă postalară. Zona prealară intră în alcătuirea peretelui medial al orbitei. Zona postalară are forma unui şanţ determinat de artera carotidă internă. Faţa posterioară prezintă un craniul cerebral median şi două laterale.

craniul cerebral Durerile de genunchi sunt articulații sau nervi

Segementul median se articulează cu partea bazilară a osului occipital alcătuind sincondroza sfeno-occipitală. Segmentele laterale prezintă lingula sfenoidală şi porţiunea incipientă a şanţului carotidian. Faţa anterioară prezintă trei zone: mediană, intermediară şi laterală.