Femur - definitie | cooperativadaciaunita.ro

Articulatiile femurului

Corpul[ modificare modificare sursă ] Corpul femurului Corpus femoris, Corpus ossis femoris este încurbat posterior, având o ușoară curbură articulatiile femurului o concavitate posterioară. Corpul este prismatic triunghiular și are trei fețe anterioară, laterală și medială și trei margini medială, laterală și posterioară, numită linia aspră. Fața anterioară, cuprinsă între marginea medială și marginea laterală, este convexă și netedă, pe ea inserându-se mușchiul vast intermediar Musculus vastus intermedius.

Fața laterală, cuprinsă între marginea laterală și marginea posterioară, este articulatiile femurului spre extremități și se strâmtează, ca și fața medială, spre extremitatea inferioară. Pe ea se inserează mușchiului vast intermediar Musculus vastus intermedius Fața medială, cuprinsă între marginea medială și marginea posterioară, este netedă și nu are nici o particularitate. Ea este mai largă superior și se strâmtează spre extremitatea inferioară, unde devine unghiulară Dintre margini, numai cea posterioară este pronunțată; celelalte două - medială și laterală - sunt abia schițate și puțin pronunțate, așa că fața anterioară trece nesimțit spre fețele laterală și medială.

Marginea medială puțin pronunțată este situată între fața anterioară și fața medială. Marginea laterală puțin pronunțată este situată între fața anterioară și fața laterală. Marginea posterioară a articulatiile femurului este situată între fața medială și fața laterală și străbate de sus în jos corpul femurului.

Ea este denumită linia aspră Linea aspera deoarece este rugoasă, proeminentă, groasă și largă pe alocuri măsoară 6—8 mm.

10 exercitii pentru coxartroza. Alin Burileanu

Linia aspră se trifurcă superior, iar inferior se bifurcă și prezintă prezintă pe porțiunea mijlocie un interstițiu cu două buze: buza laterală și buza medială. Pe buza laterală Labium laterale lineae asperae se inseră mușchiul vast lateral Musculus vastus lateralis și septul intermuscular lateral Septum intermusculare femoris laterale.

articulatiile femurului

Pe buza medială Labium mediale articulatiile femurului asperae se inseră mușchiul vast medial Musculus vastus medialis și septul intermuscular medial Septum intermusculare femoris mediale.

Pe interstițiul liniei aspre se inserează capul scurt al bicepsului femural Caput breve musculi bicipitis femoris și cei trei mușchii adductori ai coapsei: mușchiul adductor mare Musculus adductor magnusmușchiul adductor scurt Musculus adductor brevis și mușchiul adductor lung Musculus adductor longus. În porțiunea superioară, linia aspră se trifurcă, dând: o ramură laterală, o ramură medială și o ramură mijlocie.

Ramură laterală de trifurcație linia de trifurcație laterală continuă buza laterală a liniei aspre și se îndreaptă în direcție laterală unguent sportiv pentru articulații fața posterioară a marelui trohanter; fiindcă dă inserție mușchiului gluteu mare sau fesierului mare Musculus gluteus maximuspoartă numele de creasta gluteală Crista glutea. Ea se termină sub marele trohanter prin niște rugozități alungite articulatiile femurului formează tuberozitatea gluteală sau tuberozitatea fesieră Tuberositas glutea sau Tuberositas glutaealiscare uneori se poate transforma într-un articulatiile femurului tubercul, numindu-se atunci trohanterul al treilea sau al treilea trohanter Trochanter tertius ; pe tuberozitatea gluteală se inserează o porțiune a mușchiului gluteu mare Musculus gluteus maximus.

articulatiile femurului

Ramura medială de trifurcație linia de trifurcație medială sau creasta vastului medial, trece pe sub trohanterul mic și se continuă anterior cu linia intertrohanterică de pe epifiza superioară; pe ea se inseră mușchiul vast medial Musculus vastus medialis.

Ramura mijlocie de trifurcație linia de trifurcație mijlocieaflată sub trohanterul mic, continuă buza medială a liniei aspre, pe articulatiile femurului se inseră mușchiul pectineu Musculus pectineusmotiv pentru care se numește linia pectineală Linea pectinea.

Spre extremitatea inferioară, linia aspră se bifurcă articulatiile femurului 2 ramuri ramura medială și ramura laterală care diverg și se termină fiecare pe condilul corespunzător al femurului. Ramura de bifurcație medială continuă buza medială a liniei aspre și se numește linia supracondiliană medială Linea supracondylaris medialis care se termină pe tuberculul adductorului aflat deasupra condilului medial; aceasta linie prezintă o ușoară depresiune în porțiunea ei mijlocie determinată de trecerea arterei femurale Arteria femoralis.

Ramura de bifurcație laterală continuă buza laterală a liniei aspre și se numește linia supracondiliană laterală Linea supracondylaris lateralis care se termină pe condilul lateral.

Între cele două ramuri condiliene de bifurcație ale liniei aspre și linia intercondiliană se găsește o suprafață plană, triunghiulară cu vârful în sus numită fața poplitee Facies popliteaaflată deasupra fosei intercondiliene.

Extremitatea sau epifiza superioară proximală [ modificare modificare sursă ] Extremitatea sau epifiza superioară sau proximală a femurului prezintă aceleași porțiuni constitutive ca și extremitatea superioară a umărului, adică: un cap articular, un col col anatomic și două tuberozități, numite marele trohanter și micul trohanter.

articulatiile femurului

Ea se unește cu corpul femurului prin colul chirurgical. Trohanterul mare și trohanterul mic sunt uniți prin linia intertrohanteriană situată anterior și prin creasta intertrohanteriană mai proeminentă ca precedenta, situată posterior. El este orientat medial, superior și înainte și prevăzut cu o suprafață articulară pe toată întinderea lui.

Fractura de Femur

Capul femural pătrunde în acetabul Acetabulum și se articulează cu fața lunată a acetabulului Facies lunata acetabuli formând articulația șoldului Articulatio coxae. Posterior capsula articulară articulatiile femurului ajunge până la creasta intertrohanterică, ci se inseră pe fața posterioară a colului femural. În centrul feței articulare, înapoia și dedesubtul centrului ei, se găsește o depresiune ovalară, foseta capului femural sau foseta ligamentului rotund Fovea capitis femoriscare, în jumătatea ei antero-superioară este rugoasă, porțiune pe care se inserează ligamentul rotund sau articulatiile femurului capului femural Ligamentum capitis femoris.

Colul femural sau colul anatomic Collum femoris. Este o coloană osoasă puternică, care unește capul cu restul epifizei, el este turtit antero-posterior pe cea mai mare întindere și lărgit, aproape cilindric, la articulatiile femurului lui medială. Colul femurului are axul lung îndreptat oblic de sus în jos și medio-lateral.

Femur Femur Os lung care formeaza scheletul coapsei pulpei. El constituie locul de insertie al principalilor muschi ai coapsei.

Axul lung al colului formează cu axul corpului un unghi, numit unghiul de înclinație sau unghiul de flexiune, care măsoară ° ° la bărbat și ° la femeie. Axul colului formează cu axul transversal al extremității inferioare un alt unghi, numit unghiul de declinație articulatiile femurului este deschis medial, și articulatiile femurului în medie 12°.

Artroza soldului (coxartroza) - simptome, cauze si tratament

Axul transversal ce trece prin condilii femurali răspunde planului frontal al corpului, pe când cel al colului este oblic înainte și medial. Modificările unghiurilor de înclinație și declinație au mare influență asupra articulatiile femurului membrului inferior. Mărirea unghiului de declinație pune membrul inferior în rotație laterală, iar micșorarea sau reducerea lui la zero duce, membrul inferior în rotație medială.

Categorie Sanatate Artroza soldului coxartroza - simptome Articulatia soldului la om indeplineste functii complexe, de suport a greutatii corporale, permitand in acelasi timp, deplasarea corpului. Odata cu trecerea la statiunea bipeda, aceasta articulatie si-a readaptat anatomia si fiziologia prin cresterea robustetei si a mobilitatii. In jurul acestei articulatii s-au dezvoltat cei mai puternici muschi, pentru a asigura stabilitatea perfecta, contentia suprafetelor osoase si mentinerea pozitiei verticale a corpului.

Mărirea unghiului de înclinație dintre colul femural și diafiza femurală are ca rezultat ducerea membrului inferior în abducție și rotație externă, această poziție vicioasă a membrului inferior poartă numele de coxa valga - colul femural se verticalizează, articulatiile femurului situându-se aproape în prelungirea sa. Micșorarea unghiului de înclinație dintre colul femural și diafiza femurală imprimă o adducția a membrului inferior, această poziție vicioasă poartă numele de coxa vara.

În formele clinice de coxa vara se întâlnesc asociate diminuarea unghiului de înclinație și articulatiile femurului celui de declinație. Membrul e pus în adducție și rotație internă și colul femural se orizontalizează. Fața anterioară a colului este rugoasă și presărată cu câteva găurele și asperități.

Ea este orientată în jos și anterior și mărginită lateral de o linie rugoasă - linia intertrohanteriană sau linia intertrohanterică Linea intertrochanterica.

Această linie coboară de la trohanterul mare spre cel mic, ocolindu-l inferior pe acesta fără să-l atingă și se continuă cu ramura de trifurcație medială a liniei aspre; ea se află medial de trohanterul mic.

Necroza Aseptică a Capului Femural

Pe linia intertrohanteriană se inseră anterior capsula articulară a articulației coxofemurale Articulatio coxae. Se observă adesea la cele două extremități ale ei doi tuberculi: unul superior numit pretrohanterian, deoarece e situat înaintea trohanterului mare și altul inferior numit pretrohantinian, situat înaintea trohanterului mic sau trohantin.

articulatiile femurului

Fața posterioară a colului concavă în sens transversal, convexă de sus în jos, este orientată în sus și posterior și limitată lateral printr-o creastă foarte pronunțată - creasta intertrohanteriană sau creasta intertrohanterică Crista intertrochantericacare coboară de la trohanterul mare spre cel mic.

La partea mijlocie, această creastă are un puternic mamelon rotunjit numit tuberculul pătratului femural Tuberculum quadratum pentru inserția mușchiului pătrat femural Musculus quadratus femoris. Pe această creasta nu se inseră capsula articulară a articulației coxofemurale; ea se inseră mai înăuntrul crestei intertrohanteriene, astfel că nu toată fața posterioară a colului e în raport cu capsula articulației coxofemurale.

Marginea superioară a colului e foarte scurtă, leagă capul de marele trohanter. Ea este concavă în sens transversal, este mult îngroșată și aproape orizontală. Marginea inferioară articulatiile femurului colului descinde către corpul osului și este oblică și mai ascuțită.

Extremitatea medială articulatiile femurului colului este rotundă și se umflă spre a se uni cu capul femural. Extremitatea laterală a colului sau baza colului se continuă cu corpul osului și cu cei doi trohanteri: trohanterul mare și trohanterul mic. Trohanterul mare sau marele trohanter Trochanter major se prezintă ca o proeminență sau tuberozitate patrulateră sau cubică, prismatică îndreptată în sus, care continuă corpul osului femural în sus.

Published by Andrei Ioan Bogdan at 21 aug. Componente cartilaginoase Cele doua suprafete osoase sunt acoperite de un cartilaj hialin gros a astfel: -Cartilajul care acopera capul femural este intrerupt la nivelul fosetei capului femural, si se termina in apropierea gatului femural. Pe sectiune are forma prismatica, triunghiulara, se insera pe spranceana acetabulara. Mijloace de unire Capsula articulara are aspectul unui manson strans si foarte rezistent, format din fascicole conjunctive asezate pe doua planuri: -Stratul superficial, reprezentat din fibre longitudinale, sub forma de fascicule, mai semnificative pe fata anterioara a articulatiei. Fibrele circulare grupate in jurul colului femural, au forma articulatiile femurului inel, formand zona arbiculara.

Trohanterul mare se poate palpa cu ușurință pe fața laterală a coapsei. Pentru studiul altor formațiuni anatomice și procese patologice este important de cunoscut care sunt elementele descriptive ale acestei formațiuni osoase.

articulatiile femurului

Pe trohanterul mare se inseră unii mușchi care unesc pelvisul cu articulatiile femurului, numiți din această cauză mușchi pelvi-trohanterieni gluteu mijlociu, gluteu mic, piriform, obturator intern ș. Trohanterul are două fețe laterală, medială și patru margini anterioară, posterioară, superioară, inferioară. Fața laterală externă a articulatiile femurului mare prelungește fața laterală a femurului și este tăiată în diagonală de o creastă osoasă oblic îndreptată în jos și înainte; pe această creastă se inseră mușchiul fesier mijlociu Musculus gluteus medius.

Fața medială internă a trohanterului mare este confundată în partea cu colul, în partea liberă. Pe această față se găsește o gropiță delimitată de fața posterioară a colului, numită fosa trohanterică sau foseta digitată Fossa trochanterica ; în fundul ei se inseră mușchiul obturator extern Musculus obturatorius externusiar la partea ei anterosuperioară se inseră tendonul comun al mușchilor obturator intern Musculus obturatorius internus și al celor doi gemeni, superior și inferior Musculus gemellus superior și Musculus gemellus inferior.

Marginea anterioară a trohanterului mare, foarte lărgită, dă inserțiune mușchiului fesier mic Musculus gluteus minimus.

Marginea posterioară a trohanterului mare reprezintă porțiunea inițială a crestei intertrohanteriene. Marginea superioară a trohanterului mare, orizontală, prezintă la partea ei mijlocie o impresiune ovală pe care se inseră mușchiul piriform Musculus articulatiile femurului. Marginea inferioară a trohanterului mare separă fața laterală externă a marelui trohanter de restul osului; pe ea se inseră mușchiul vast lateral Musculus vastus lateralis.

Trohanterul mic sau micul trochanter Trochanter minor este o proeminență mică mamelonată, situată la partea posterioară și inferioară a colului femural; el are formă conică și vârful turtit.

Articulatia coxofemurala (soldul)

Pe trohanterul mic se inseră mușchiul iliopsoas Musculus iliopsoas. Colul chirurgical Collum chirurgicum este acea porțiune a osului, care leagă extremitatea superioară de corpul osului. Acesta este situat imediat sub trohantere. Extremitatea sau epifiza inferioară distală [ modificare modificare sursă ] Epifiza inferioara este un masiv voluminos, mai intins in sens transversal decat in sens antero-posterior. Este formata din doua proeminente articulare puternice numite condili.

Anterior, cei doi condili converg spre o suprafata numita suprafata patelara, in timp ce posterior condilii sunt separati de o fosa adanca numita fosa intercondiliara. Suprafata patelara facies patelarisare forma unei trohlei trohleea femurala cu un sant antero-posterior ce articulatiile femurului doi versanti, versantul lateral fiind mai intins decat cel medial. Deasupra trohleei, se afla o depresiune numita gropita suprapatelara sau supratrohleana, in care intra baza rotulei in miscarile de extensie ale gambei pe coapsa.

Condilii, sunt in numar de doi, dintre care unul medial condylus medialis sau condilul tibial si celalalt lateral condylus lateralis sau condilul fibular. Ei diverg antero-posterior, delimitand astfel fosa intercondiliară menționată. Condilul medial este mai îngust ca cel lateral, articulatiile femurului situat mai jos decat acesta.

Gratie acestei particularități coapsa formează cu gamba un unghi obtuz de - ° deschis lateral. Unghiul este mai accentuat la femei decât la bărbați.

articulatiile femurului

Când condilul medial coboară prea mult, rezulta o deformare numita genu valgum, caracterizata printr-o oblicitate mai mare a femurului, proiecția mediala a genunchiului si diminuarea unghiului lateral sub °. Situația inversa, când unghiul dintre coapsa si gamba este deschis medial, constituie genu varum.

Fiecare condil articulatiile femurului sase fete: superioara, anterioara, inferioara, posterioara, mediala intercondiliara si laterala cutanata Fata superioara corespunde corpului femural Fetele anterioara, inferioara si posterioara formeaza supraata articulara care continua cei doi versanti ai suprafetei patelare si descriu o curba antero-posterioara, cu raza descrescanda de la 43 mm in partea anterioara la 16 mm in partea posterioara Fetele intercondiliare se privesc intre ele si delimiteaza fosa intercondiliara.